Timiditate. Ce dracu-i aia timiditate? Ce inseamna asta? Ca nu esti indraznet? Ca esti frustat? Ca-ti calculezi si gandesti prea mult gesturile si vorbele? Ca nu-ti gasesti niciodata cele mai bune replici si cazi in penibil? Asta nu se cheama prostie? Hm...
Omul timid e moale, nu are incredere in el si e marginalizat! Daca intr-o comunitate exista deja un timid, membrii nu te primesc: "Avem deja unul printre noi, ce sa facem cu doi?".
A fi timid e oare ruda cu a fi sensibil? Nu chiar, astia se poarta cu timizii precum cu persoanele cu handicap. Au aparut mii si mii de carti, articole sau metode care te ajuta sa scapi de timiditate. Oare chiar e asa o problema mare?
Daca esti rusinos chiar nu ai sanse sa atingi "preacinstita comunicare" fara a incerca sa-ti ciopartesti caracterul? Ca sa te poti integra in "lumea comunicarii" trebuie neaparat sa te prefaci, sa te fortezi, sa nu fii natural?
Esti imediat catalogat: "Da, e timid! Nu ne trebuie! La revedere!". E corect? Comunicatori din sfanta blogosfera, timidul chiar trebuie sa faca tot posibilul sa nu mai fie timid? Ce s-ar intampla daca toti ar fi timizi? Am auzit undeva "timiditatea e cel mai mare defect al oamenilor". Chiar asa?
7 comentarii:
Cum sunt multe situatii in care cineva poate fi numit "timid" o sa descriu si eu una plauzibila daca nu frecventa: intr-o discutie penibila cu tot felul de idioti e posibil sa-ti bagi picioarele si sa nu-ti pierzi vremea dandu-ti cu parerea aiurea. Eh, aia in prostia lor o sa zica ca esti timid.
un om timid este un om care are toate sansele sa emita o parere sau o atitudine si nu totusi o face cu un motiv intemeiat si evident.
Iulian, esti pe felie zic eu.
Uite o alta ipostaza a timiditatii: daca un individ cretin nu are nimic de spus intr-o discutie cat de cat inteligenta "se scoate" facand pe timidu'. Asa ca, daca ala e in asa hal de bou incat nu poate sa scoata o replica va fi trecut cu vederea de grup : "vai, asa e el, mai TIMID"...
Bun, si e corect sa li se traga un sut in fund imediat ce sunt "descoperiti"?
Se merita osteneala, netupeist fiind (ca asta e indemnul pentru timizi: "Fii cu tupeu!"), sa te sinchisesti, sa te chinuiesti din rasputeri sa te schimbi? Ca nu e deloc usor sa-ti modelezi caracterul.
Totul se rezuma la: cat de naspa e sa fii timid? si la: chiar nu ai nicio sansa in societate?
Bah, nu ştiu cum e să fii timid şi dacă nu e problema mea eu de unde să ştiu cum se rezolvă? Nici măcar nu ştiu cum să reacţionez când am în faţă un timid. Să îl las să se exprime deşi nu prea merge sau să vorbesc eu în continuu, convinsă fiind că mă ascultă? Şi apoi, dacă îţi place o persoană depui ceva mai mult efort să comunici, indiferent de nivelul de timiditate pe care îl afişează. Pe de altă parte cine spune că cei care sunt timizi vor să fie în mijlocul atenţiei? Părerea mea (care valorează cât o bere).
O aberatie...mie imi plac oamenii timizi, mai ales cei care au si o aura inteligenta in jurul lor. De obicei sunt mai apreciati de societate oamenii care stau in banca lor si intervin cand e cazul...Stati linistiti dragii mei timizi...multa lume va iubeste!!!
Cred ca exista mai multe grade de timiditate. Unii sunt reticenti la oameni noi si ar putea sa fie mai rezervati in prezenta lor, desi odata familiarizati ar putea deveni foarte dezinvolti...
Trimiteți un comentariu